Cum gestionezi inspirat diversele ganduri negative legate de job

Luna octombrie aduce cu ea nu doar răcoarea toamnei, ci și o ocazie specială de a ne concentra asupra sănătății noastre mintale. Ziua Sănătății Mintale, celebrată pe 10 octombrie, ne amintește cât de important este să avem grijă de starea noastră de bine.

Un aspect crucial al acestui efort este gestionarea diverselor ganduri negative legate de viața profesională, care pot afecta puternic starea noastră de bine. Acest articol scris de psihologul Florina Cioagă explorează modalități eficiente de a face față diverselor ganduri negative și de a promova un mediu de lucru sănătos. De asemenea, pe Florina Cioagă o poți întâlni la cursul pe care aceasta îl susține la Fundația Calea Victoriei din 23 octombrie, Cum să ne gestionăm emoțiile într-un mod sănătos.

Conștientizarea diverselor ganduri negative

Primul pas pentru o mai bună gestionare a acestor ganduri negative este conștientizarea lor. Adesea, gândurile negative pot fi influențate de bias-urile noastre inconștiente, care ne fac să ne judecăm aspru sau să ne simțim nedemni de succes. De necrezut, dar, aceste ganduri negative pot deveni atât de obișnuite pentru noi, încât le acceptăm ca fiind adevărate fără să le analizăm. Înainte de a putea să le gestionăm, avem nevoie să le identificăm. Putem face acest lucru ținând un jurnal al gândurilor. În acest jurnal trebuie trecut orice gând negativ legat de viața noastră profesională. Acesta este primul pas către înțelegerea profundă a preocupărilor tale.

Bias-urile inconștiente

Câteva exemple de bias-uri inconștiente care pot influența gândurile și comportamentul unei persoane:

Bias-ul de stereotip: Tendința de a forma păreri și judecăți preconcepute despre oameni sau grupuri pe baza caracteristicilor sau atributele atribuite unui grup mai larg sau unui stereotip. Aceste stereotipuri pot influența gândirea și comportamentul față de indivizi din grupuri considerate diferite.
Bias-ul de gen: Tendința de a face distincții sau judecăți bazate pe gen, presupunând că anumite trăsături sau comportamente sunt specifice unui gen sau celuilalt. De exemplu, presupunerea că bărbații sunt mai potriviți pentru anumite profesii decât femeile.
Bias-ul de vârstă: Tendința de a forma stereotipuri sau prejudecăți legate de vârstă, presupunând că persoanele mai tinere sau mai în vârstă au anumite caracteristici sau sunt mai puțin capabile în anumite aspecte.
Bias-ul de asemănare: Tendința de a prefera sau de a atribui calități pozitive persoanelor care ne seamănă sau cu care avem lucruri în comun. Acest bias poate influența alegerile de prieteni sau colaboratori.
Bias-ul de disponibilitate: Tendința de a evalua probabilitatea unui eveniment sau a unei informații în funcție de cât de ușor acestea vin în minte. Dacă cineva a citit recent despre un accident de avion, ar putea evalua greșit probabilitatea unui astfel de eveniment din cauza disponibilității informației recente.
Bias-ul de atribuire fundamentală: Tendința de a explica comportamentul altora ca fiind rezultatul trăsăturilor de personalitate sau caracteristilor lor, în timp ce propriul comportament se explică prin circumstanțe externe. De exemplu, cineva ar putea considera că o colegă care a întârziat la întâlnire este neatență, dar ar atribui întârzierea propriei persoane traficului aglomerat.

Acestea sunt doar câteva exemple de bias-uri inconștiente, iar fiecare dintre noi poate fi susceptibil la ele în diferite circumstanțe. Conștientizarea acestor bias-uri este primul pas către gestionarea lor și către luarea unor decizii mai informate și mai echitabile.

Analiza gândurilor negative

După ce am conștientizat anumite ganduri negative, trecem la analiza lor cu atenție pentru a înțelege de unde provin și ce anume le-a generat. Gândurile negative pot avea diferite surse și pot varia în funcție de experiențele și mediul personal sau profesional al unei persoane. Ca de exemplu:

Gânduri de autodevalorizare: Acest tip de ganduri negative poate apărea dintr-o copilărie în care individul a fost criticat constant sau a simțit că nu este suficient de bun în comparație cu alții. De asemenea, presiunea culturală de a atinge standarde ridicate în viata profesională poate contribui la aceste gânduri.
Gânduri de teamă sau anxietate: Frica de eșec sau de respingere poate duce la ganduri negative, mai ales dacă cineva a avut experiențe anterioare de eșec sau de respingere. Presiunea la locul de muncă sau din partea societății poate intensifica această teamă.
Gânduri de perfecționism: Dacă cineva a crescut într-un mediu în care s-a pus un accent puternic pe perfecționism și pe evitarea erorilor, acest lucru poate duce la ganduri negative atunci când nu se ating propriile standarde ridicate.
Gânduri catastrofale: Aceste gânduri pot apărea dintr-un mediu în care s-a dezvoltat un obicei de a anticipa mereu cele mai rele rezultate posibile. Mediatizarea constantă a știrilor negative poate, de asemenea, contribui la această gândire catastrofală.
Gânduri de comparație: Compararea constantă cu alții, mai ales în era social media, poate duce la ganduri negative despre sine. Presiunea de a se potrivi cu imagini ideale sau cu standardele altora poate fi o sursă a acestor gânduri.
Gânduri de vinovăție: O educație sau o cultură care pune un accent puternic pe responsabilitate și conformitate poate duce la gânduri de vinovăție exagerată. De asemenea, experiențele anterioare de eșec sau de greșeală pot contribui la aceste gânduri.

Este important să recunoaștem că gândurile negative pot fi influențate de diverși factori, inclusiv mediul social, familial, educațional și cultural. Înțelegerea surselor acestor gânduri negative poate ajuta la dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare a lor și la promovarea unei stări de sănătate mintală mai bune.

Practicarea auto-compasiunii

O parte importantă a gestionării gândurilor negative este practicarea auto-compasiunii pentru că, adesea, suntem mai critici cu noi înșine decât am fi cu alții. Practicarea auto-compasiunii prin explorarea unei fotografii cu noi în copilărie poate fi o metodă puternică pentru a ne confrunta cu gândurile și cuvintele critice pe care le avem despre noi înșine. Această practică încurajează dezvoltarea compasiunii față de sine și recunoașterea că, în mod constant, suntem în curs de „creștere”, de dezvoltare, așa cum am fost și în copilărie. Această practică se desfășoară astfel:

Alegem o fotografie din copilărie în care să ne privim cu atenție în ochii noștri de copil. Putem să încercăm să observăm detaliile și expresiile feței noastre de copil, și poate vom observa că privirea noastră era inocentă, nevinovată și plină de curiozitate.
În timp ce privim fotografia, să încercăm să conștientizăm gândurile sau cuvintele critice care ar putea să apară în mintea noastră. Acestea ar putea fi legate de aspectul fizic, de abilități sau de orice altceva.
Odată ce am recunoscut gândurile critice, ne vom adresa întrebarea: Ai vorbi astfel copilului din fotografie?
Acum este momentul de a schimba perspectiva prin întrebări adresate nouă prin care să devenim conștienți de faptul că aceste gânduri negative pe care le avem, pe lângă că nu sunt adevărate, dar nici nu ne sunt de folos, și nici nu ne permit să acționăm astfel încât să ne atingem potențialul.

Această practică poate ajuta la conștientizarea și la schimbarea gândurilor critice și a auto-judecății într-o manieră mai blândă prin cultivarea auto-compasiunii.

Recunoașterea succeselor

Putem folosi practica jurnalului și pentru a ne nota și succesele, oricât de mici ar fi. Este important să ne amintim că am avut și momente bune și că suntem capabili să depășim dificultățile. Acest lucru ne poate ajuta să ne construim încrederea în sine și să reducem gândurile negative.

Cererea de ajutor

Dacă ne simțim copleșiți de gândurile negative și nu putem face față singuri, este recomandat să nu ezităm să cerem ajutor. Un terapeut sau un consilier poate oferi suport și tehnici specifice de gestionare a stresului și a gândurilor negative. Nu este niciodată o slăbiciune să cerem ajutor; dimpotrivă, este un semn de înțelepciune și curaj.