Cum poți obține venitul minim de incluziune. Ce plusuri îți aduce

Dacă ești o persoană care se întreține singură sau ai o situație dificilă din punct de vedere financiar în familie, poți beneficia de venitul minim de incluziune. Este important însă să știi că acest ajutor nu se rezumă doar la o sumă de bani. Descoperă ce componente are venitul minim de incluziune, câți bani îți revin și ce mai include pachetul de sprijin pe lângă partea financiară acordată lunar.

Venitul Minim de Incluziune (VMI) reprezintă un program unic de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile vulnerabile să depășească obstacolele financiare pe care le întâmpină și să-și îmbunătățească viața. Acesta este un beneficiu prevăzut în Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și are două componente: sprijin pentru incluziune și, respectiv, sprijin pentru familiile pentru copii. Este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, în bani şi/sau în natură, acordate de la bugetul de stat sau din bugetul local, precum stimulente, facilităţi contributive, alte drepturi complementare. 

Cum s-a luat decizia de a acorda venitul minim de incluziune

Ministerul Muncii a anunțat pe 19 decembrie 2023 că toți beneficiarii de venit minim garantat și de alocații pentru sprijinire familiei, dar și alte persoane/familii fără venituri sau cu venituri reduse, vor beneficia din 2024, de venit minim de incluziune. Acest beneficiu include două componente: sprijinul pentru incluziune și sprijinul pentru familia cu copii și va înlocui actualele forme de sprijin (venitul minim garantat și alocația pentru sprijinirea familiei).
Venitul minim de incluziune a început să fie plătit de la 1 ianuarie 2024, fiind aplicată Legea nr.196/2016, privind venitul minim de incluziune, cu modificărille și completările ulterioare, lege care face parte din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), capitolul 13, „Reforme Speciale” .

Cine beneficiază de venitul minim de incluziune

Următoarele categorii de persoane pot beneficia de venitul minim de incluziune:

• Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România.
• Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost, însă doar pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.
• Familiie şi persoanele singure care nu au cetăţenie română beneficiază de venit minim de incluziune dacă:
  – sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, al Confederaţiei Eleveţiene sau străini pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române;
  – sunt cetăţeni români sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii;
  – sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii.

Componentele venitului minim de incluziune

Venitul minim de incluziune are două componente:

1. SPRIJIN PENTRU INCLUZIUNE

Această componentă are ca scop prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială și înlocuiește ajutorul social acordat anterior pentru asigurarea venitului minim garantat. Este acordat  familiilor cu venituri sub 275 lei/lună sau 400 lei/lună în cazul persoanelor singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, pentru asigurarea necesităților zilnice de viață.

2. SPRIJIN PENTRU FAMILIA CU COPII

Acest ajutor financiar este acordat familiilor cu venituri mai mici de 700 lei/lună, care au în întreținere unul sau mai multi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului și stimulării participării acestuia în sistemul de educație.

O familie sau persoană singură poate beneficia de o singură componentă sau de ambele, în funcție de nivelul venitului de care dispune, componența familiei, calitatea de persoană în vârstă sau participarea copiilor la educație.

Câți bani iei dacă soliciți venitul minim de incluziune:

Valoarea venitului minim de incluziune diferă în funcție de statutul tău: persoană singură sau membru de familie, precum și în funcție de familia care are copii. Iată ce sume îți pot reveni:

1.       SPRIJIN PENTRU INCLUZIUNE

• Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei/persoanei singure reprezintă diferența dintre cuantumul maxim prevăzut de lege – 346 lei/lună/membru de familie sau 504 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani și cuantumul venitului calculat conform legii. Pentru a afla mai multe informații referitoare la modul de calcul al venitului net ajustat (conform reglementărilor VMI), recomandarea este să iei legătura cu asistentul social din cadrul primăriei de care aparții.
• În cazul beneficiarilor care nu obțin niciun venit, cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 346 lei/lună/ membru de familie, respectiv de 504 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani.

2.       SPRIJIN PENTRU FAMILIA CU COPII

Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii este stabilit în funcție de nivelul venitului lunar și numărul copiilor din familie.

Pentru mai multe informații referitoare la modul de calcul al cuantumului VMI, poți lua legătura cu asistentul social din cadrul primăriei de care aparții.

Ce ar mai trebui să știi despre stabilirea cuantumului VMI:

• Cuantumul VMI total este egal cu suma dintre cuantumul componentei de incluziune și cuantumul componentei de ajutor pentru familiile cu copii.
• Dacă din calcul rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.
• Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate sumele primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei în luna anterioară solicitării VMI, cu excepţia următoarelor venituri:

1. sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza Legii nr. 448/2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993, privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;
3. sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale;
4. sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele obţinute în calitate de prestator casnic în baza Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic;
5. sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;
6. sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local.
7. stimulentul educaţional acordat potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;
8. sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;
9. ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi suplimentul pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare;
10. indemnizaţia lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002, privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările şi completările ulterioare, şi indemnizaţia lunară de hrană prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;
11. sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaţionale aprobate. 

Te bucuri de mai mult de o sumă de bani

Este bine să știi că venitul minim de incluziune nu se rezumă la acordarea unei sume de bani. Acest ajutor conține un pachet integrat de măsuri de sprijin în domenii-cheie, cum ar fi:  ocuparea forței de muncă, serviciile sociale, educația, sănătatea,  toate contribuind la reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială.

Cum poți accesa venitul minim de incluziune

Pentru a beneficia de venitul minim de incluziune este necesar să depui un dosar cu următoarele documente:

• Formularul standard de cerere VMI, care conţine date privind solicitantul şi date privind componenţa familiei;
  Bine de știut: pentru accesarea VMI, vei depune o singură cerere pentru ambele componente, urmând ca în funcție de veniturile și structura familiei să se stabileasca dreptul fie la ambele componente, fie la o singură componentă a venitului minim de incluziune.

Descarcă cerere venit minim de incluziune

• Declaraţia pe propria răspundere;
• Angajamentul de plată (pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit);
• Actul de identitate al solicitantului şi al membrilor familiei;
• Adeverinţe de venit pentru toate sursele de venit, după caz;
• Certificat de naştere pentru fiecare copil, după caz;
• Certificat de deces pentru oricare membru decedat al familiei, după caz;
• Dovada şcolarizării pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 16 ani;
• Alte documente specifice situaţiei solicitantului/beneficiarului.

Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele doveditoare, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic şi se înregistrează la serviciul public de asistenţă socială de la nivelul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului.

După depunerea cererii însoțite de documentele necesare, dosarul va și preluat și analizat de către angajații serviciului public de asistență socială din cadrul primăriei.  În urma analizei, dosarul va fi înaintat primarului pentru emiterea dispoziției de acordare sau respingere, conform fiecărui caz în parte. Solicitantului de VMI îi va fi comunicată dispoziția primarului privind aprobarea sau respingerea acordării dreptului.

Plata venitului minim de incluziune este unică, o dată pe lună, indiferent dacă este vorba de una sau de ambele componente ale sale.

Ce obligații are titularul

Există o serie de obligații ale titlularului venitului minim de incluziune care țin de menținerea comunicării cu primăria pentru a transmite orice modificare referitoare la venituri, domiciliu, numărul membrilor familiei. De asemenea, este important să depui periodic o declarație pe proprie răspundere privind veniturile și să fii deschis spre ofertele de muncă. Ai toate detaliile în cele ce urmează:

• Titularul venitului minim de incluziune are obligația să comunice primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința, orice modificare cu privire la domiciliu, venituri şi numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.
• Persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să depună la primărie, din 6 în 6 luni, declarația pe propria răspundere.
• Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligația să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenţia teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei evidență sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. Verificarea condițiilor privind menținerea statutului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faptul că nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă şi de formare profesională, se realizează de către agenția teritorială prin SNIAS sau, după caz, pe bază de liste de beneficiari. În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în ajutor pentru familia cu copii, obligația de mai sus nu se aplică.
• În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, activități sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă şi a normelor de securitate și sănătate în muncă. Fac excepţie familiile pentru care suma aferentă ajutorului de incluziune este de până la 50 de lei. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial și se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.
  

În ce situații nu te încadrezi la venitul minim de incluziune

Deținerea unor anumite bunuri duce la excluderea acordării venitului minim de incluziune. Iată care sunt bunurile care duc la excluderea acordării VMI:

A.Bunuri imobile

• Clădiri, alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenuri situate în intravilan cu suprafața de peste 1.200 mp în zona urbană şi 500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinței și a curții aferente.

Persoana sau familia care deține, pe lângă locuința de domiciliu, o cotă parte dintr-o altă clădire/spațiu locativ/imobil poate beneficia de venit minim de incluziune indiferent de mărimea cotei, dacă nu poate valorifica bunul respectiv.

B.Bunuri mobile

• Mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice.
• Autovehicul cu drept de circulație pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate si/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități.
• Șalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării.

C. Depozite bancare

• Cel puțin unul dintre membrii familiei deține, în calitate de titular, unul sau mai multe conturi/depozite bancare, a căror sumă totală este mai mare de 3 ori față de valoarea câștigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat.

Dacă unul sau mai multe bunuri, cuprinse în lista menționată aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune, este dat/sunt date în închiriere/arendă/concesiune, acest bun/aceste bunuri va fi luat/vor fi luate în calcul pentru persoana/familia care îl are/le are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obţinută în urma cedării dreptului de folosinţă a bunului/bunurilor.

În cazul familiei care locuieşte şi se gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.

Venitul minim de incluziune este un drept al tău pe care merită să-l soliciți statului dacă ești o persoană singură sau veniturile sunt prea mici pentru a-ți întreține familia. Verifică prevederile pentru acordare și discută înainte de a depune actele cu asistentul social din cadrul primăriei de care aparții. eJobs te susține la mai bine! Pe cariera.ejobs.ro găsești informații deespre drepturile tale, iar pe eJobs.ro găsești joburi verificate manual.

Ți-a plăcut articolul? Citește și alte articole despre drepturile tale: 

5 drepturi mai puțin cunoscute pe care nu știai că le ai la job

În ce condiții poți fi obligat să muncești peste program?