În ce condiții poți fi obligat să muncești peste program?

Ora 17:00 vine la pachet, de prea multe ori, cu un mesaj neașteptat de la șef sau cu un task urgent apărut din senin. Închizi laptopul sau mai stai încă două ore să rezolvi problema? Deși a rămas peste program a devenit o obișnuință pentru mulți angajați din România, puțini știu exact unde se termină bunăvoința personală și unde începe legea.

Ce o să afli din articol

• Munca suplimentară definită — Reprezintă orele lucrate peste programul stabilit în contract și peste durata normală săptămânală, conform art.120.
• Dreptul de a refuza — Salariatul poate refuza orele suplimentare și nu poate fi sancționat, cu excepţia forţei majore şi lucrărilor urgente pentru prevenirea sau remedierea unor accidente.
• Limita de 48 de ore — Timpul de muncă, inclusiv orele suplimentare, nu poate depăși 48 de ore/săptămână în medie pe 4 luni, iar angajatorul trebuie să țină pontaj clar.
• Compensare în 90 zile — Orele suplimentare se compensează cu timp liber plătit în 90 de zile; dacă nu, se plătește un spor negociat, dar minim 75% din salariul de bază.

În Codul Muncii, lucrurile sunt mult mai clare decât pare la prima vedere. Împreună cu Ana-Maria Udrişte, avocată și fondatoare Avocatoo, traducem „legaleza” din contracte și din lege, ca să știi exact ce drepturi ai, când poți să spui „nu” fără frică și în ce situații excepționale ești obligat să rămâi la muncă.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by avocatoo (@avocatoo.ro)

Să traducem „legaleza” despre munca suplimentară

De fiecare dată când rămâi peste programul agreat la semnarea contractului de muncă se consideră că faci muncă suplimentară. Dacă, de exemplu, în contract scrie că ai un program de la 9 la 17.00 și stai de la 9 la 18.00 înseamnă că ai lucrat în plus față de ceea ce ai convenit cu angajatorul.

Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară, conform art. 120 din Codul Muncii. Nimic din ce depășește durata din contract nu ar trebui tratat ca o îndatorire de la sine înțeleasă, ci ca un efort extra care trebuie compensat conform legii.

Poți fi obligat să faci ore suplimentare? Le poți refuza atunci când ți se cer?

Regula generală este simplă: nu poți fi obligat să prestezi ore suplimentare și bineînțeles că le poți refuza. În Codul muncii, art. 120, alineatul 2) este menționat:  Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident. Angajatorul nu te poate da afară dacă refuzi să rămâi peste program și nici nu are dreptul să îți rețină bani din salariu sau să te sancționeze disciplinar pentru asta. 

Totuși, legea prevede două excepții clare în care refuzul nu mai este o opțiune legală:

1. Cazurile de forță majoră. Adică evenimente imprevizibile și de neevitat care necesită prezența ta. De exemplu: dacă lucrezi la un restaurant din apropierea unei gări. Un tren deraiază și sunt persoane care au nevoie de îngrijri și de un loc unde să aștepte trenul următor. Pentru tine poate e deja ora de plecare acasă. Dar angajatorul te poate obliga să mai rămâi și să te ocupi de oamenii care au nevoie de un loc unde să stea, de un ceai cald etc.
2. Lucrările urgente pentru prevenirea producerii unor accidente sau înlăturarea consecințelor unui accident. Să spunem că lucrezi într-o fabrică și are loc un incendiu. A doua zi se evaluează daunele și se constată că sunt multe reparații de făcut. Angajatorul tău chiar te poate obliga să stai puțin peste program ca să ajuți la aceste activități de reparație de după accident și pentru evaluarea daunelor.

Ce ar trebui totuși reținut? Și când avem excepții, aceste ore suplimentare tot se plătesc.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by avocatoo (@avocatoo.ro)

Câte ore suplimentare poți lucra legal și ce reguli noi există?

Legislația muncii impune limite stricte pentru a proteja sănătatea angajaților. Timpul maxim de lucru nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Această limită poate fi calculată ca o medie pe o perioadă de referință de 4 luni, dar media săptămânală nu are voie să treacă peste acest prag.

Pe lângă aceste limite de timp, transparența la locul de muncă a devenit un standard obligatoriu. Angajatorul are obligația legală de a ține evidența clară a orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de început și de sfârșit ale programului. În plus, dacă lucrezi cu un contract part-time, regula este și mai strictă: prestarea orelor suplimentare este interzisă prin lege, cu excepția cazurilor de forță majoră.

Cum se compensează orele suplimentare?

Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (art. 122, Codul Muncii). Asta înseamnă că dacă ai lucrat 8 ore extra într-o lună, ai dreptul la o zi liberă plătită integral în următoarele trei luni.

Orele suplimentare de muncă se compensează așadar prin ore sau prin zile libere pe care le poți lua în maximum 90 de zile de la data la care ai prestat activitatea. Primești liber timpul prestat suplimentar și la final de lună, chiar dacă tu ai avut zile libere, încasezi același salariu. Ai muncit 48 de ore extra, îți iei concediu pe banii angajatorului. Iar dacă nu-ți poți lua zilele libere în cele 90 de zile, pentru că nu are cine să-ți facă task-urile sau penru că e un sezon aglomerat, angajatorul trebuie să-ți dea un spor la salariu. Sporul nu ți-l impune el, ci îl puteți negocia, dar în nici într-un caz nu poate fi mai mic de 75% din salariul tău de bază. Așadar, orele suplimentare nu sunt plătite cu o sumă fixă, ci aceasta se negociază.

Ce trebuie să știi despre sporuri și restricții de vârstă

În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna urmatoare, munca suplimentară îți va fi plătită, prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia.

• Valoarea sporului: Sporul pentru munca suplimentară se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, dupa caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.
• Plata efectivă: Banii pentru orele suplimentare necompensate cu timp liber se achită în luna următoare expirării termenului de 90 de zile.
• Minorii sunt protejați: Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară sub nicio formă, conform art. 124 din Codul Muncii.

Ce faci dacă angajatorul te obligă nelegal să stai peste program?

Dacă ești presat constant să rămâi peste program fără acordul tău și fără ca aceste ore să fie trecute în pontaj sau compensate, primul pas este să păstrezi o evidență personală a orelor lucrate (mesaje, e-mailuri trimise la ore târzii, task-uri alocate). Discută mai întâi cu departamentul de Resurse Umane sau cu managementul, invocând prevederile legale.

Dacă problema persistă, poți sesiza Inspecția Muncii (ITM), care poate efectua controale și poate aplica amenzi usturătoare companiilor ce depășesc limitele legale de muncă suplimentară sau nu țin evidența reală a pontajului. Iar dacă mediul de lucru devine toxic și drepturile nu îți sunt respectate, nu uita că ai oricând opțiunea de a-ți schimba jobul. Intră pe eJobs.ro găsește-ți un loc de muncă unde să-ți fie respectate drepturile!

Ți-a plăcut articolul „În ce condiții poți fi obligat să muncești peste program?” S-ar putea să-ți placă și: 

Cerere demisie. Ce ar trebui să știi din punct de vedere legal

Concediul medical: când și cum îl iei