• 26 May. 2021
  • 3 min

Despre Job-hopping și evoluția în carieră

Despre Job-hopping și evoluția în carieră

Nu mai e un secret că Job-hopping-ul este un fenomen care afectează din ce în ce mai mult piața forței de muncă, fiind întâlnit cu precădere în cazul persoanelor care ocupă poziții entry-level, dar și în cazul specialiștilor. Dacă vorbim pur și simplu despre schimbările care pot apărea la un moment dat în carieră, evident că există situații când acestea sunt binevenite și benefice pentru persoana respectivă. 

Conotația negativă pe care specialiștii în resurse umane o acordă fenomenului de Job-hopping este dată, în primul rând, de intervalele de timp care delimitează aceste salturi de-a lungul evoluției profesionale. Astfel, o persoană poate fi considerată Job-hopper atunci când își schimbă locul de muncă la intervale de timp mai mici de 1-2 ani, indiferent dacă se asociază sau nu cu o schimbare radicală de direcție.

 

Există o serie de factori care pot explica originea fenomenului de Job-hopping, ca de exemplu:

1) Cunoașterea insuficientă a ofertelor diferiților angajatori sau evaluarea eronată a anumitor aspecte legate de jobul în sine, situație în care luarea deciziei se face pe baza unor criterii mai degrabă subiective.

2) Incompatibilitatea angajatului cu cultura organizațională – reprezintă unul dintre factorii care sunt invocați de cele mai multe ori ca motiv pentru schimbarea jobului.

3) Cererea din ce în ce mai crescută de pe piața forței de muncă pentru anumite poziții, care atrage după sine în timp supraestimarea propriilor abilități și desconsiderarea actualului loc de muncă.

4) Factori psihologici care țin de personalitatea fiecăruia – există persoane care pot fi foarte stabile și devotate locului de muncă, în timp ce altele își schimbă jobul doar din nevoia de diversitate.

 

Cu ce minusuri poate veni Job-hopping-ul

Deși este posibil să câștigi noi abilități sau un salariu mai mare, nu uita de lucrurile pe care le-ai putea pierde atunci când îți schimbi jobul foarte des.

S-ar putea să ratezi beneficiile suplimentare

Când faci Job-hopping, trebuie întotdeauna să o iei de la capăt. Asta înseamnă că este posibil să nu beneficiezi de extra-zile de concediu oferite de obicei angajaților cu vechime, să schimbi des asigurarea medicală și implicit doctorii la care mergi pentru o opinie. E posibil să pierzi și anumite bonusuri pe care le primesc oamenii din echipe care sunt de cel puțin un an în companie.

E posibil să fii stigmatizat

În timp ce unii angajatori nu au o părere definitivă despre persoanele care schimbă des locurile de muncă, mulți încă privesc cu reticență acest aspect. Salturile frecvente între joburi sunt considerate un semnal negativ pentru aceștia. Angajatorii își pot face griji legate de loialitatea față de companie sau de faptul că pleci după ce au investit sume consistente, dar și timp în pregătirea ta. Desigur, 2020 a fost un an cu totul și cu totul special. Dacă ai mai multe locuri de muncă în CV în 2020 și chiar și în 2021, nu va exista acest stigmat. Bineînțeles, va trebui să explici ce s-a întâmplat, dar pe măsură ce economia își revine și angajatorii caută să recruteze, problemele din timpul pandemiei probabil că nu-ți vor diminua perspectivele de angajare.

 

De ce ar trebui să te gândești de două ori înainte de a-ți schimba rapid jobul

Înaintea luării unei decizii, indiferent de natura acesteia, e recomandat să analizăm motivele care stau la baza ei. Dacă ne referim la planul profesional, trebuie să știm foarte bine ce ne dorim cu adevărat, să încercăm să identificăm ariile de interes față de un domeniu sau altul de activitate. După ce am identificat și delimitat aceste țeluri profesionale, nu rămâne decât să trecem la pasul doi, care constă în trasarea unui plan care să ne ajute la atingerea acestor obiective.

Important este să știm de la bun început că în momentul în care luăm decizia de a accepta un nou loc de muncă, aceasta trebuie privită pe termen lung, adică să ne putem vedea făcând jobul respectiv pentru o perioadă de cel puțin 2 ani. De ce 2 ani?

Pentru că de la momentul intrării într-o companie, este nevoie de aproximativ un an pentru adaptarea și înțelegerea modului în care se desfășoară activitatea, și încă un an pentru a ne considera productivi. Așadar, analizează cu atenție ofertele pe care le poți considera atrăgătoare și raportează-le întotdeauna la interesele profesionale și la planul pe care l-ai trasat carierei tale. Pentru a putea evolua în carieră nu sunt necesare întotdeauna schimbări dese, cât mai degraba luarea deciziei potrivite și alegerea unui job în cadrul unei companii care să investească în dezvoltarea oamenilor.

 

Ți-a plăcut acest articol despre Job-hopping? Citește și:

5 joburi pentru care nu ai nevoie de calificare

Cum să devii un om proactiv la job

Anxietatea la job: cum îți înfrunți temerile

A fost util articolul? 2
cum e cu Job-hoppingJob-hopping

Leave a Reply